Parcul Natural Lunca Prutului- Vlădeşti- Frumuşiţa este o zonă umedă de un deosebit interes avifaunistic pentru România, în care sunt conservate și menținute specii de păsări și habitatele lor specifice. De-a lungul văii Prutului sunt înregistrate importante căi de migrație ale păsărilor. Considerată poartă de intrare în Rezervația Biosferei Delta Dunării, lunca Prutului găzduiește specii de păsări (acvatice, răpitoare, silvicole etc.) care staționează, se hrănesc și cuibăresc în zonă.
Are o lungime de 145 km și din suprafața sa, 62% este ocupat de diferite ecosisteme acvatice (curs de apă, lacuri, bălți sau zone mlăștinoase), 25% este ocupată de păduri de luncă, 6 % pășuni, 7% terenuri agricole, construcții, drumuri și altele, iar culturile agricole ocupă un foarte mic procent de 4%. Relieful luncii este în general plan, având aspectul unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălți și mlaștini).
Are o lungime de 145 km și din suprafața sa, 62% este ocupat de diferite ecosisteme acvatice (curs de apă, lacuri, bălți sau zone mlăștinoase), 25% este ocupată de păduri de luncă, 6 % pășuni, 7% terenuri agricole, construcții, drumuri și altele, iar culturile agricole ocupă un foarte mic procent de 4%. Relieful luncii este în general plan, având aspectul unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălți și mlaștini).
Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasă a Prutului Inferior (la confluența cu Dunărea) și 209,4 m pe Dealul Cocoșului. Lunca Prutului are altitudini de 10–20 m în partea nordică (la nord de Oancea) și sub 10 m spre vărsarea în Dunăre.
Biodiversitatea din Lunca Joasă a Siretului Inferior este un proiect realizat de Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna”, Galați în cadrul concursului “Școli pentru un Viitor Verde”, ediția 2013-2014 “Rezervații Naturale”organizat de CCDG București. . Acest proiect vizează conștientizarea de către elevi a problemelor de mediu generate de activitățile antropice în ariile natural protejate și educarea lor în spiritual unui comportament prietenos față de mediu.
Proiectul este coordonat de prof. Lupu Mariana, care împreună cu membrii echipei verzi, formată din elevi din școală, vor desfășura o serie de activități ecologice cu privire la importanța biodiversității din Lunca Joasă Prutului Inferior:
- Constituirea echipei verzi în care s-au însris 30 de elevi din clasele IX-XI
- Vizita de documentație, ocazie cu care membrii echipei verzi vor identifica speciile de plante și animale, impactul omului și amenințările existente în aceasta arie protejată.
- Sesiuni științifice pe tema: biodiversitatea rezervațiilor naturale, în care elevii vor propune unele măsuri de protecție și refacere a structurii și funcționarea sistemelor naturale acolo unde este necesar, stoparea pierderii biodiversității.
- Concursuri- “Arta din deșeuri” – confecționarea unor obiecte electronice și electrocasnice din materiale reciclabile.
- Realizarea unor materiale informative: pliantul Pădurea- coloana vertebrală a luncii.
- Campanie de informare a populatiei cu privire la impactul activitățile antropice în rezervatia Lunca Siretului Inferior și în mediul natural în general.
REALIZATOR,
PROf. LUPU MARIANA
Umbrirea cursurilor de apă şi atenuarea fluctuaţiei temperaturii aerului.
Despre luncă şi despre viaţa din luncă
Lunca este porţiunea de teren aflată deasupra albiei minore a râurilor care este periodic
inundată şi care are forme de relief, soluri, microclimate şi biocenoze specifice.
Lunca este un culoar născut prin eroziune de către apele curgătoare şi umplut de aluviunile cărate de aceste ape.
Lunca este alcatuită din numeroase biocenoze compuse dintr-o mare diversitatede plante, animale, micro-organisme, adaptate la aceste condiţii.
Lunca la munte este îngustă, uneori cu lăţimi de câţiva metri, la dealuri se lărgeşte, dar lăţimea cea mai mare o are la câmpie unde poate ajunge la câţiva kilometri.
Pădurea din luncă
Pădurile ocupau în trecut o bună parte a luncilor reprezentând scheletul de rezistenţă a întregului complex de biocenoze de luncă deoarece erau o adevarată stavilă în calea apelor de inundaţie dezlănţuită.
Ele consolidau malurile râurilor, împiedicau erodarea malurilor abia formate şi a aluviunilor, constituiau rezervoare de biodiversitate.
Din pacate aceste păduri au fost defrişate şi înlocuite cu culturi agricole sau silvice, cu diguri şi alte construcţii.
Dar şi pădurile încă rămase sunt puternic degradate şi destructurate de tăieri ilegale, păşunat, circulţia oamenilor şi a animalelor, înfiinţarea de monoculturi etc.
Dacă nu se iau măsurile necesare de conservare şi protecţie, soarta acestor păduri va fi pecetluită.
Se vor pierde, astfel, cele mai frumoase şi atragătoare biocenoze din luncă, afectând puternic stabilitatea luncilor, dar şi existenţa celorlalte biocenoze.
Pădurile constitue ,,coloana vertebrală ,, a complexelor luncilor.
Care sunt arborii din luncă ?
La munte – aninul alb
La dealuri- aninul negru, plopul negru, salcia plesnitoare
La câmpie – plopul alb, salcia alba, stejar pedunculat, frasinul de luncă,
ulmul
De ce sunt necesare pădurile din luncă?
Pădurile de luncă, asigurând trecerea între mediul terestru şi cel al râurilor îndeplinesc importante funcţii ecologice şi de protecţie.
Filtrarea sedimentelor
Filtrarea sedimentelor
Pădurile din lunci contribuie la reducerea cantităţii de sedimente din apa râurilor care sunt antrenate de scurgerile din ecosistemele învecinate : culturi agricole, pajişti şi fâneţe, terenuri construite.
Îmbunătăţirea calităţii apei
Pădurile de luncă menţin sau îmbunătăţesc calitatea apei din râuri prin reducerea cantităţii de nutrienţi şi poluanţi. Aceştia sunt filtraţi, asimilaţi sau descompuşi şi stocaţi în ecosistem.
Controlul inundaţiilor
Pădurile de luncă, prin intermediul coronamentului, a litierei şi a solurilor forestiere, reduc viteza şi volumul scurgerilor de pe terenurile învecinate şi, în acest fel, reţin apa în ecosistem şi sporesc cantitatea de apă infiltrată în sol.
Protecţia malurilor
Biocenozele de pădure, prin rădăcinile adânci şi ramificate ale arborilor, prin reţeaua deasă de rădăcini ale arbuştilor, consolidează cel mai bine malurile râurilor ferindu-le de eroziuneUmbrirea cursurilor de apă şi atenuarea fluctuaţiei temperaturii aerului.
Diversitatea habitatelor şi conservarea biodiversităţii;
Asigurarea conectivităţii habitatelor;
Valoare peisagistică şi recreativă;
Valoare economică.
Care sunt ameninţările pentru pădurile de luncă?
Ecosistemele de luncă, în general, şi pădurile de luncă, în particular, sunt ecosisteme cu un grad ridicat de fragilitate.
Pădurile de luncă, atâtea câte au mai rămas, sunt ameninţate cu degradarea şi distrugerea de către o serie de factori care se manifestă din ce în ce mai agresiv.
Care sunt ameninţările pentru pădurile de luncă?
Ecosistemele de luncă, în general, şi pădurile de luncă, în particular, sunt ecosisteme cu un grad ridicat de fragilitate.
Pădurile de luncă, atâtea câte au mai rămas, sunt ameninţate cu degradarea şi distrugerea de către o serie de factori care se manifestă din ce în ce mai agresiv.
Principalele amenintări asupra pădurilor de luncă sunt :
- Modificarea regimului hidrologic al râurilor
- Poluarea apelor şi a solului
- Erodarea malurilor şi a luncilor
- Defrişarea şi fragmentarea pădurilor
- Modificarea compoziţiei pădurilor
- Degradarea structurii pădurilor
- Modificarea complexelor de biocenoze din luncă
Principalele surse ale ameninţărilor la adresa pădurilor de luncă sunt generate de activităţile umane incomparabile cu gestionarea durabilă a resurselor.
“Concursul naţional Şcoli pentru un viitor verde”, editia a IV-a, 2013-2014
,,Pădurile din luncă,,
Pădurile de luncă – sunt cele mai
eficiente şi ieftine mijloace
de protecţie a râurilor şi a
ecosistemelor terestre din
vecinătatea lor.
Ehipa Verde CIA
Campanie de informare a elevilor cu privire la importanţa pădurilor din luncă
